|
|
 |
|
|
Hotararea CEDO in cauza Negoita impotriva Romaniei |
|
|
Adaugat de: Pandecte Juridice
|
|
sâmbătă, 24 februarie 2007 |
|
La data de 25 ianuarie 2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat hotararea sa in cauza Negoiţă împotriva României,
constatand incalcarea articolului 1 din Primul Protocol Adiţional la
Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea a constatat ca nu a
avut loc incalcarea articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor
Omului, care garanteaza respectarea dreptului la un proces echitabil si
nici a articolelor 8 din Conventie (care garanteaza dreptul la
respectarea vietii private a persoanei), respectiv 2 al Protocolului
numarul 4 la Conventie (care consacra dreptul la libera circulatie).
În fapt, reclamantul s-a plâns de încălcarea dreptului său de
proprietate asupra unui imobil, ca urmare a respingerii de către
instanţele interne a acţiunilor sale în constatarea nulităţii absolute
a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către stat cu foştii
chiriaşi, deşi, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă,
acesta redobândise dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză.
Curtea Europeană a considerat că situaţia de fapt din cauză este similară celei din cauzele Străin şi alţii împotriva României şi Păduraru împotriva României, cauze în care Curtea a apreciat că vânzarea
de către stat a bunului reclamanţilor către terţi, vânzare anterioară
confirmării definitive în justiţie a dreptului de proprietate al
reclamanţilor, reprezintă o încălcare a dreptului prevăzut de articolul
1 din Primul Protocol Adiţional. Curtea a reţinut că vânzarea bunului
reclamantului, în baza Legii nr. 112/1995, l-a împiedicat să-şi
exercite dreptul de proprietate şi că nicio despăgubire nu i-a fost
acordată pentru această lipsire de bun.
De asemenea, Curtea reţine că, deşi în virtutea Legii nr. 247/2005,
persoanele care se află în situaţia reclamantului au dreptul la o
indemnizaţie egală cu valoarea de piaţă a bunului care nu poate fi
restituit, sub formă de titluri de valoare la fondul „Proprietatea”, acest
fond nu funcţionează, în prezent, de o manieră susceptibilă să conducă
la acordarea efectivă a unei despăgubiri reclamantului. În concluzie,
Curtea a considerat că privarea reclamantului de bunul său, combinată
cu absenţa totală a unei despăgubiri timp de aproape şase ani, a
reprezentat o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu
dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului
Protocol Adiţional la Convenţie.
În consecinţă, instanţa de la Strasbourg a obligat statul român la
restituirea către reclamant a imobilului şi a terenului aferent
acestuia sau la plata sumei de 60.000 de EUR cu titlu de daune
materiale. De asemenea, Curtea a acordat reclamantului suma de 3000 de
EUR cu titlu de prejudiciu moral, precum şi suma de 300 EUR
reprezentând cheltuieli de judecată.
sursa: mae.ro
|
|
| |
|
|
|
Arhiva |
-
martie, 2007
-
februarie, 2007
-
ianuarie, 2007
-
noiembrie, 2006
-
octombrie, 2006
-
septembrie, 2006
-
iulie, 2006
-
iunie, 2006
-
aprilie, 2006
-
martie, 2006
-
februarie, 2006
-
ianuarie, 2006
-
decembrie, 2005
-
noiembrie, 2005
-
octombrie, 2005
|
|
