sp

 
Pandecte Juridice
 
sp
 
- vineri, 30 iulie 2010
Prima pagina arrow Articole arrow Aplicarea unitara a dispozitiilor din O.G nr. 9/2000 Romana English
 
Menu
Prima pagina
Stiri
Articole
Jurisprudenta
Forum
Director Juridic
Cauta
Termeni si conditii
Harta site
sp
Aplicarea unitara a dispozitiilor din O.G nr. 9/2000 Imprimare
Evaluare Utilizator: / 3
SlabExcelent 
Adaugat de: Andreea D   
vineri, 10 februarie 2006
"Orice clauza penala prin care se stabileste obligatia restituirii la scadenta a sumei imprumutate sub sanctiunea penalitatilor de intarziere, pe langa dobanda contractuala convenita sau pe langa dobanda legala, contravine prevederilor legi." Astfel a statuat  Inalta Curte de Casatie si Justitie in dispozitivul Deciziei nr. 11 din 24.10.2005 (M.O nr. 123 din 09.02.2006).

Hotararea instantei supreme vine sa ofere o solutie unitara in aplicarea dispozitiilor art.1, art.2 si ale art.3(1) si art.3(2) din Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 (O.G nr. 9/2000) referitoare la rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti, avand in vedere ca, de-a lungul timpului, instantele judecatoresti s-au pronuntat in mod diferit in ceea ce priveste posibilitatea cumulului dobanzilor cu penalitatile de intarziere.

Pornind de la aceasta solutie, nu putem sa nu ne punem intrebarea ce se intampla in cazul contractelor avand un alt obiect decat imprumuturi banesti. Poate creditorul, in cazul neindeplinirii obligatiei de catre debitor, sa perceapa de la acesta, pe langa penalitatile de intarziere (clauza penala) si dobanda legala aferenta?

Doctrina de drept civil si comercial  adopta o solutie simplista pentru aceasta ipoteza, in sensul ca atat clauza penala cat si dobanda legala reprezinta daune interese pentru executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale, deci daune interese moratorii, cumulul acestora nefiind posibil deoarece ambele au aceeasi finalitate.

Cu toate acestea, indeosebi in contractele comerciale de prestari servicii, inchiriere, etc., partile prevad posibilitatea creditorului de a executa la un moment dat o scrisoare de garantie bancara pusa la dispozitia acestuia, alaturi de perceperea de penalitati de intarziere.

Este suma de bani prevazuta in scrisoarea de garantie bancara, suma pe care creditorul are posibilitatea de a o executa, o forma de clauza penala? Daca da, n-ar reprezenta chiar ceea ce doctrina intelege prin notiunea de daune interese compensatorii, adica echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexceutarii totale/partiale a obligatiilor asumate de debitor?

Revenind la definitia daunelor interese moratorii, in categoria carora sunt incluse si penalitatile de intarziere, descoperim ca, de fapt, finalitatea acestora este diferita decat a daunelor compensatorii. S-ar putea aprecia, in aceasta situatie, ca putem admite cumulul clauzei penale cu dobanda legala? Cu alte cuvinte, cu titlu de exemplu, daca locatarul nu isi executa obligatia de plata anticipata a chiriei aferente ultimelor luni din contract, este indreptatit locatorul sa pretinda atat clauza penala sub forma executarii scrisorii de garantie bancara, care ar reprezenta daunele compensatorii, cat si dobanda legala pana la momentul la care dispozitiile contractuale ii permit executarea scrisorii de garantie bancara?

Un alt semn de intrebare pe care ar trebui sa si-l puna instantele de judecata cand se afla in fata unor astfel de pricini este la ce fel de contracte se refera art.1 din Legea nr. 313/1879 despre care se vorbeste in cuprinsul Deciziei nr. 11/24.10.2005, avand in vedere ca potrivit dispozitiilor legale mentionate clauza penala din contractele de prestatiuni in natura este considerata "anulata".

Daca incadram in aceasta categorie toate contractele comerciale de prestari servicii, ar insemna automat ca, in ciuda vointei partilor contractante si cu nerespectarea art. 969 si si ale art. 970 Cod Civil, debitorul nu poate fi tinut decat la plata dobanzii legale/conventionale.

Apreciem ca atunci cand se pune problema cumulului clauzei penale cu dobanda legala, ar trebui sa se stabileasca natura exacta si menirea clauzei clauzei penale, in sensul in care aceasta ar avea caracterul unor daune moratorii sau compensatorii. Spunem acest lucru, deoarece doctrina si practica judiciara recunosc posibilitatea cumulului despagubirilor moratorii cu executarea in natura. Ca atare, prin analogie, in cazul daunelor compensatorii, care au tocmai rolul de a inlocui executarea in natura, de ce sa  nu  ne punem problema cumularii lor cu despagubirile moratorii?




 
 
sp
Forum
Popular
Arhiva
sp sp sp sp sp
© 2010 Pandecte Juridice
Continutul acestui site este publicat sub o licenta Creative Commons
sp